3 comentarii

  1. Am o mică nelămurire. Pe parcursul articolului (foarte bun) aţi menţionat de două ori stilul „secession perioada geometrică”. Nu ştiu la ce vă referiţi, pentru că nu am întâlnit acestă periodizare a stilului.
    Dacă prin secession înţelegem arta mişcării vieneze întemeiată în 1897, nu cred că această sintagmă este valabilă. Artiştii vienezi au avut tendinţe de „geometrizare” a formelor, dar şi aceasta a apărut după 1900 şi mai ales în domeniul artelor aplicate; după a 8-a expoziţie Secession când britanicii au prezentat design-ul lui Charles Rennie Mackintosh, acesta a devenit foarte influent, ducând până la urmă în separarea în „naturalisti” şi cei mai radicali (Klimt, Hoffman, Wagner) care voiau apropierea de arte aplicate şi industrie şi au format „Atelierul Vienez – Wiener Werkstatte.
    Dacă vedem însă secessionul ca denumire generală a curentului cunoscut ca Art-Nouveau, Jugendstil şi nu îl legăm neapărat de Viena, am avea arie stilistică mult mai largă, dar nici aici nu am găsit o perioadă „geometrică”. V-aş fi recunoscător dacă mi-aţi indica repere bibliografice pentru o periodizare mai exactă. Felicitări încă o dată pentru articol, care este, repet, foarte bun.

      1. În domeniul arhitecturii aş înclina mai mult spre „simplificare” şi „abstractizare” a elementelor decorative… austriecii au fost mai domoliţi în excesul de ornamente (vezi vila lui Otto Wagner din Penzing, Viena) dar până şi el trebuia să facă de multe ori concesii ornamentale la modă (Clădirea poştei de pe Ring, partea superioară şi modelarea colţului casei cu „Ramuri de palmier” de pe Wienzeile, etc). Ungurii au fost mai mult decât exuberanţi, au dat de-a dreptul o tentă „etno” foarte personală. Cei mai apropiaţi de concizie, sobrietate şi chiar geometrizare mi s-au părut cehii, în special bunicul lui Vaclav Havel, Vaclav Havel (clădirile cu pasaj din piaţa Wenceslas, Praga sunt un exemplu foarte bun) şi de aici la „cubismul” praghez nu a fost decât un pas.
        Da, incontestabil că abordarea funcţionalistă şi geometrizarea compoziţiilor artiştilor vienezi până la 1918 au fost cele ce au influenţat major curentele care au urmat, de la Bauhaus la Art Deco.
        Revenind la Arad, trebuie făcut ceva cu renovarea clădirilor de la noi care mai păstrează ceva din acest stil, altfel vom rămâne cu pozele şi amintirile (vezi de ex. clădirea de pe Episcopiei de lângă Brao Can).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s